Povestea părintelui Justin Belitz a început o dată cu dorința de a îi face pe cei din jurul său să își găsească motivația de a trăi viața așa cum le este menit.

Frecvent se vorbeste despre gandirea pozitiva, cat de importanta este, ce efecte minunate poate sa produca in viața fiecaruia dintre noi, ca lumea gandeste negativ si de accea le merge prost… si totusi de puține ori am auzit vorbindu-se de soluții si moduri prin care sa punem in practica cele propuse adica cum sa gandesc pozitiv.

Una dintre provocarile cu care ne-am confruntat inca din copilarie si care este valabila si astazi este “visarea”.

Uitati-va in jur si veti descoperi o sumedenie de lucruri de care ne folosim zilnic si care totusi nu au logica.

Despre gandirea pozitiva se scrie si se povesteste mult. Este un subiect inepuizabil, controversat, frecvent prost inteles si gresit interpretat. Un domeniu care are adeptii sai dar in acelasi timp si adversari. Totusi este un subiect care merita atentie si totodata sa fie dezbatut.

Dar hai sa luam distanta de la amandoua moduri de gandire (mentionate in articolele mele precedente) si sa privim situatia cat de echidistant se poate. In realitate si unii si altii obtin rezultate prin modul lor de gandire.

Cand te aflii intr-o astfel de situatie de cele mai multe ori vei continua cu gandirea normala, in loc sa te opresti, astfel incat vei declansa boala pe care eu o numesc scenarita. Asta inseamna ca in acele momente atentia si intentia ta aparent vor fi indreptate catre iesirea din acea situatie dar de fapt cand privesti de la distanta vezi ca faci tot posibilul sa ramai acolo.

Uitam sau poate nu acceptam ca suntem ceea ce gandim, adica viata  noastra si calitatea ei sunt legate de modul in care gandim, vorbim, si actionam. Drept pentru care te invit sa-ti petreci o zi in care sa numeri de cate ori folosesti expresii precum cele de mai sus. Sunt convins ca deja dupa jumatate de zi vei fi uimit de rezultat. Da, asa e! O cantitate enorma de cuvinte si expresii negative!

Incep cu un exemplu prin care am trecut cand eram student. Ma duceam la examen si tot drumul ma gandeam si ma rugam sa nu-mi pice ACEA intrebare.

Luand in considerare cele expuse pana acum s-ar putea sa tragi concluzia ca a gandi normal este un lucru rau. Nicidecum!